dimanche 31 mars 2013

Autoportret in a patra dimensiune- Nichita Stanescu si celebrul salcam Gica

             Nichita Stanescu (31 martie 1933-13 decembrie 1983)



                                                                 (photo: o versiune  a lui Gica)

„Gică este un copac gelos. M-a pus dracu’ de l-am scărpinat pe scoarţă într-o seară şi nu mai scap de el defel. Venise la mine într-o zi o distinsă doamnă. Din pricina principialităţii lui Gică, nici mâna nu am apucat să i-o sărut. Gică este un copac gelos. Excesul de grijă pe care îl are pentru mine, curiozitatea lui de pom care se uită la mine mirat, că sunt om, nu mă lasă în libertatea mea. N-avui treabă! Cine m-a pus să-l scarpin pe scoarţă, când singuratic am venit acasă?“, scria Nichita Stănescu despre copacul-prieten.




Poetul in propriile sale cuvinte:

„Este foarte greu sa translezi în notiune ceea ce nu are caracter notional. Poezia nu are caracter notional, desi foloseste notiunea ca si caramida în constructie. Sensul ei final este un sens emotional, metaforic si vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemâna si foarte pagubitor.”

                     "Autoportret in a patra dimensiune"

"Inconjurata de luciul ramas
din retragerea ploilor spre mare,
sfera isi lua de la inima mea
bun ramas
rostogolindu-se-n zare.
De la ochi, rombul culcat
la revedere isi lua, zise-adio,
si se facu scut, se facu zigurat,
in cinstea trufasei de
Clio.
Eu primeam toate astea cu calm,
teapan si fara mirare vazuta,
desi arsese ca de napalm
geometria intima, stiuta
numai si numai si numai de mine,
cind am fost si
Arhimede si-am fost
si nisipul
Fara sfera si fara romb,
in ruine rumegator imi e chipul."


@Edrina

mercredi 27 mars 2013

Epigrame si poezii humoristice

Dupa cum va amenintam, iata ca urmeaza si lovitura. Incepem cu (se putea altfel) cu geniul epigramei numit Pastorel Teodoreanu.

Vol I  VINUL&CO


In loc de motto
Unul bea că-i băutor,
Altul bea că-i bestie,
Numai eu, că am umor,
Beau aşa, de chestie.


Aroma vinului
Aroma vinului trecut
Încet la cap se suie,
Era pe când nu s-a băut,
Azi l-am băut şi nu e.


Şi astăzi
Şi astăzi, ca-n atâtea seri
Când pivniţa-i adâncă,
Tăria vinului de ieri
Ne urmăreşte încă.
(Curat Eminescu)

Petre Fântânaru - (teza la limba romana a elevului Pastorel avand ca subiect epigrama. Profesor - Petre Fantanaru, cunoscut consumator.)
Dacă apa din fântână
S-ar preface în Cotnar,
Aş lăsa limba română
Şi m-aş face... fântânar!

Telegrama
Invitat fiind la cramă
Am răspuns, ca bun creştin,
Printr-o scurtă telegramă:
''Vin!''

O să intru în păcat
O să intru în păcat,
Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,
Pentru apă... inimă!

Consolare
Două lucruri mai alină
Al meu chin şi a mea boală:
Damigeana când e plină
Şi femeia când e goală.

Autograf pe o carte
Ics, studentul care-i "praf",
Mi-a cerut autograf!
Eu îi dau un păhărel...
Salutare! Păstorel.

Laringologului
Când îmi spui: "Deschide gura!"
Şi te uiţi în ea cu farul,
Vrei să dregi cu picătura
Ce n-am dres eu cu paharul!

La restaurantul "La Dobrică"
I se dă (cum se zvoneşte)
Pământ celui ce-l munceşte!
De ce oare nu s-ar da
Via celui... care-o bea?!

Mitologie
Şi Afrodita, cea în şolduri lată,
Şi Joe, cu alaiul lui ceresc,
Nu s-au ivit din bolta înstelată...
Ci dintr-o amforă cu vin grecesc!

Pacoste
Tu, care te pricepi la sucul vieţii,
Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui,
Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei,
Dar te trezeşte, acrul vinul lui!

Reverii
Voi, moralişti iluştri, gânditu-v-aţi vreunul
Că opere eterne, antume şi postume,
N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:
Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!

Sa cred
Să cred nu ştiu în care Dumnezeu
Şi cui să mă închin nu am habar,
Dar am crezut şi crede-voi mereu
În Artă, în Moldova şi-n Cotnar.

Pământul...
Pământul s-ar fi dus, hainul,
De-a berbeleacul, vorba ceea,
De n-ar fi fost pe lume vinul,
Tutunul, dracul şi femeia!        
(Curat Omar Khayyam reincarnat :-) )

Tu uiţi...
Tu uiţi când torni aşa-n neştire
Cotnar burtosului spriţar,
Că numai omului subţire
Îi place Grasa... de Cotnar!

Sfrijită ca o Sfântă Vineri
Sfrijită ca o Sfântă Vineri
Mi-a spus o babă: la români,
"Băbeasca" place mult la tineri,
Pe când "Feteasca" la bătrâni.

Crâmpoşia
Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri,
Am dat de Crâmpoşie-ntr-o sticluţă!
Ce-i Crâmpoşia? E o ţărăncuţă,
Dar care place foarte la boieri!

Bătrânului Cotnar
Bătrânului Cotnar nu-i sapă tronul
Vrun prinţ de viţă nobilă, ca el,
Vrun Cabernet, Pinot sau Ottonel,
Ci veneticul de pripas: sifonul!

Când înjoseşti...
Când înjoseşti şi sucul ei şi via
Şi cu sifon spurci vinul pe care va să-l bei,
Nu te gândeşti tu oare, mişel între mişei,
Că pângăreşti natura şi compromiţi beţia?

Fă-mă, Doamne
Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,
Fă-mă, Doamne, tot ce vrei,
Praz, dovleac, spanac, ardei...
Dar păzeşte-mă de apă!

Domnilor cârciumari din ţara mea
M-a ajuns amarul,
Apa şi veninul:
Să vă fie anul
Cum v-o fi şi vinul.

Causas rerum
Află, bând paharul
Mic, dar venerabil,
Că nu-i vin Cotnarul,
E soare potabil.

De Anul Nou
Maestre dragă, te salut!
Şi îţi doresc, ca vechi expert,
Ani buni să ai măcar un sfert
Din câte sticle am băut!

Lui Victor Iamandi
Iamandi băuse bine
Şi se răstea la damigeană:
"Degeaba mă sfidezi, cucoană,
Că tot mai mult încape-n mine!"

In loc de final...
Culmea ironiilor
Şi râsul copiilor
Să pun punct beţiilor
Pe Şoseaua Viilor!

In loc de epitaf...
Aici zace Pastorel,
Vesnic si nemangaiat
Ca e prima data mort
Fara ca sa fie beat...

Aici doarme Păstorel,
Băiat bun şi suflet fin,
Dacă treceţi pe la el,
Nu-l treziţi, că cere vin!

popellos ®

Bientôt.....Salon du Livre (Paris)

27/03/2013
Salonul de carte de la Paris si-a inchis portile. O sa "inchid" si eu acest topic ce i-a fost dedicat, cu cateva articole-concluzie despre aceasta manifestare si prezenta autorilor romani la Paris.

Matei Visniec ne ofera in "Observator Cultural" articolul
"Cartile-o alta imagine s Romaniei"


"De cîţi ani aştepta oare literatura română să aibă acest statut de invitat de onoare la Paris? Cel puţin de o sută de ani, aş spune… Literatura română, care a intrat tîrziu în arena culturală europeană, a privit mereu spre Occident şi mai ales spre Franţa cu un aer uşor complexat, aşteptînd mereu dinspre Paris sau Berlin acel brevet de recunoaştere a maturităţii de gîndire şi de creaţie."

 http://www.observatorcultural.ro/Cartile-o-alta-imagine-a-Romaniei*articleID_28398-articles_details.html


 Henri Gillet este un jurnalist francez din Nantes. De cand s-a pensionat (in 2000) a creat revista revista " Les nouvelles de Roumanie" si  scrie nenumarate articole consacrate Romaniei. Are si un blog pe site-ul ziarului Adevarul.
Ultimul sau articol este dedicat Salonului de carte de la Paris si se intituleaza:

" La salonul de carte de la Paris Varujan Vosganian a fost mai tare ca Gigi Becali"

http://adevarul.ro/cultura/carti/la-salonul--carte-paris-varujan-vosganian-fost-mai-tare-gigi-becali-1_5151d38000f5182b8553a1fc/index.html

Un fragment din articol consacrat lui Norman Manea si absentei scriitorilor romani care au boicotat Salonul de carte:

"Acest autor contemporan român, cel mai citit în lume, a traversat Atlanticul pentru a se alătura celorlalţi scriitori la Paris. Şi era nevoie de asta, după o săpămână  zbuciumată « vai şi amar ! » când « refuznicii de ultimă oră » au declanşat războiul hotărând să nu se prezinte la Salon. Pacea nu a revenit total, dar cel puţin s-a evitat o catastrofă « une Berezina » dăunătoare literaturii române.
Oricum această atitudine regretabilă nu a fost apreciată deloc de organizatorii şi de responsabilii culturali francezi care au oferit un loc de cinste literaturii române, au pregătit programe, plachete, afişe, comunicări în media etc. Din politeţe ei s-au abţinut să facă comentarii dezagreabile.
Astfel, s-a evitat ca pavilonul de onoare oferit României să se asemene cu « Waterloo morne plaine » evocat de Victor Hugo, adică un dezastru de război. Cu toate acestea, autorii prezenţi, trei sferturi din scritorii invitaţi au resimţit o stare de insatisfacţie, de jenă, şuşotind între ei şi mai ales întorcând spatele în mod ostentativ celui care e la originea scandalului « le grand chasseur de sorcières devant l’Eternel » în persoana lui Andrei Marga, devenit un adevărat inspector Javert în urmărirea intelectualilor independenţi."


PS  Tocmai am citit un alt articol foarte bine documentat, dedicat Salonului de carte de la Paris:
  

"`Les lettres roumaines à l’honneur`, succes la Salonul de Carte de la Paris"

   Revista 22,  autor  Vasile Damian  
" Mirel Bran, corespondentul zia­rului Le Monde la Bucureşti, îşi informa în urmă cu câ­teva zile cititorii că „mai mulţi intelectuali re­pre­zen­tând spuma culturii româneşti au refuzat să participe la Salonul Cărţii, eveniment mult aşteptat atât la Paris, cât şi la Bu­cureşti... Absenţa acestora riscă să facă rău ţării invitate. Când politica şi cul­tura se amestecă, amândouă au de pier­dut“. După 4 zile şi jumătate de prezenţă li­terară românească la Paris, suntem ten­taţi să-i dăm mai degrabă dreptate am­basadorului Franţei la Bucureşti. Co­men­tând şi regretând acest boicot, Philippe Gus­tin spunea într-un interviu la RFI: „Prin definiţie, absenţii greşesc“, adă­u­gând în treacăt că invitaţiile la Salon nu veneau din partea României, ci din partea Franţei. Noi putem spune, fără a ne înşela prea mult, că prezenţii au avut numai de câştigat venind la Salonul de Carte de la Pa­ris."



25/03/2013
Le "Salon du Livre"-2013  se sera bientot fini!

S-a vorbit mult in presa de acest salon, de cei prezenti, de cei absenti. Remarc ca presa franceza nu a acordat prea multa importanta absentei celor 4 autori romani, in schimb au fost multe prezentari ale celor prezenti. O atitudine normala, daca ne gandim bine: cum spuneam si acum cateva zile, nu refuzi o asemenea invitatie cu cateva zile inainte.
Absenta cea mai remarcabila (si cea mai remarcata in presa romaneasca) a fost a lui Mircea Cartarescu; acest episod lasa un gust amar stiind ca autorul roman a fost prezent ieri  la Bruxelles, la festivalul literar "Passa Port", unde ICR-ul este prezent printre organizatorii si sponsorii acestui eveniment! Deci ICR-ul este deranjant la Paris dar acceptat la Bruxelles! Ce poti sa mai intelegi......

Un fragment din declaratia lui Mircea Cartarescu facuta  ieri la Bruxelles (care  cred va fi  prost primita de organizatorii Salonului de carte de la Paris):


"Mă bucur foarte tare că sunt aici cu dumneavoastră. Am fugit de la Paris ca să vin aici. Vă rog să mă credeţi că nu exagerez şi că pentru mine să fiu în acest moment la Bruxelles este mult mai important decât să fiu la Salonul cărţii de la Paris, dacă există o comparaţie.”, a spus acesta la începutul discursului susţinut în faţa cititorilor adunaţi la librăria Europa Nova.
Ulterior, Cărtărescu a precizat că a făcut declaraţia respectivă fără “nici un fel de parti-pris”, relatează Agerpress.
“Am spus-o numai pentru că acum doi ani am fost la Bruxelles pentru festivalul literar Passa Porta şi mi s-a părut un festival extraordinar. Mie nu îmi plac evenimentele ample şi foarte mediatizate, eu le prefer pe cele ceva mai mici dar foarte profesionalizate. De aceea am preferat, decât să merg cu 50 de scriitori români în Franţa, să vin aici, unde mă pot întâlni cu Cees Noteboom, cu o mulţime de alţi autori de prim rang”, a explicat scriitorul.
În ceea ce priveşte polemica apărută în jurul Salonului de Carte de la Paris şi
a protestului de joi, de la standul Romaniei,  Mircea Cărtărescu a precizat că a „urmărit vag toată povestea.” "
                                                                 Gandul 24/03/2013


In final, un articol din "L'Express" despre cativa autori romani prezenti la Paris:

"Les Lettres roumaines s'invitent au Salon du livre de Paris"

http://www.lexpress.fr/culture/livre/les-lettres-roumaines-s-invitent-au-salon-du-livre-de-paris_1231998.html



23/03/2013

E voila, c'est fait!
Salonul de carte de la Paris s-a deschis joi seara, cu vizita lui F. Hollande si cu un mic spectacol mioritic " Cu masca, fara masca":

http://www.digi24.ro/stire/S-a-deschis-Salonul-de-carte-de-la-Paris-Le-Figaro-nu-mentioneaza-prezenta-Romaniei_89653


Francezii nu au apreciat deloc, dar deloc, spectacolul respectiv, iar ambasadorul Frantei in Romania a reactionat astfel:

http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/ambasadorul-frantei-despre-tensiunile-la-salon-du-livre-nu-fac-publicitate-autorilor-absenti-296941.html#top_articol 
"Ambasadorul Franţei, despre tensiunile la Salon du Livre: Nu fac publicitate autorilor absenţi"
 
"Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin, consideră că nu trebuie să se facă "publicitate" autorilor români care au decis să nu participe la ediţia din acest an a Salonului de Carte de la Paris, care au fost invitaţi ai Franţei, şi spune că are mai mult respect pentru "interesul general", potrivit Mediafax.
Într-un interviu acordat postului RFI, Philippe Gustin a comentat controversele stârnite de absenţa unor autori români invitaţi la Salon du Livre de la Paris (22 - 25 martie), subliniind că scriitorii care au decis să nu mai participe la acest eveniment au fost invitaţi ai Franţei.
"Eu sunt mai atent şi am mai mult respect pentru interesul general, pentru ca, printr-o luare de poziţie oarecare, să fac publicitate absenţilor. Prin definiţie, absenţii greşesc întotdeauna. Nu voi spune mai mult, eu unul mă bucur că marea majoritate a autorilor au acceptat. Reamintesc că invitaţia pentru aceşti autori a venit din partea Franţei. Deci cu atât mai rău pentru cei care au refuzat, iar eu nu vreau să le fac publicitate", a mai declarat Philippe Gustin, în emisiunea lui Luca Niculescu de la RFI.
Ambasadorul Franţei la Bucureşti a condamnat şi gestul "de frondă" al grupului de tineri români care, joi seară, la evenimentul de lansare a Salonului de Carte de la Paris, au protestat faţă de actuala conducere a Institutului Cultural Român - organizatorul standului românesc de la eveniment - şi care au fost evacuaţi de forţele de ordine din partea organizatorilor.
"E normal ca într-o democraţie să fie exprimate toate opiniile. Dar asta trebuie să se facă respectându-i pe ceilalţi şi mai ales respectându-i pe cei care reprezintă statul", a declarat Philippe Gustin, care a mai explicat şi că e normal să existe un nivel minim de securitate. "Dar să nu stricăm ceea ce trebuie să fie un eveniment minunat pentru România, pentru relaţiile dintre România şi Franţa şi pentru imaginea României în Franţa", a insistat el.
"În fiecare an există încercări de a folosi Salonul de Carte pentru scopuri politice", mai spune Philippe Gustin."

Si alte cateva articole despre prezenta romaneasca la "Salon du Livre" :

http://www.rue89.com/rue89-culture/2013/03/22/litterature-roumaine-10-trucs-pour-pouvoir-briller-au-salon-du-livre-240730

http://www.lepoint.fr/culture/coups-de-coeur/la-nouvelle-garde-des-lettres-roumaines-22-03-2013-1644332_792.php

Lectura placuta si daca cineva ajunge la Salon, poate ne impartaseste cateva impresii !





20/03/2013

Incredibil! Romania are statutul de "tara invitata de onoare" la aceasta editie a "Salon du Livre"  Paris 2013, iar in tara scandalul legat de participarea unora si altora se amplifica pe zi ce trece! In loc sa se profite de aceasta oportunitate ( cine stie peste cati ani  Romania va mai fi invitata de onoare la un asemenea targ international de carte !) cei din lumea literara si politica nu fac decat sa se certe si sa se acuze: de ce unul merge, de ce celalalt refuza si altul nu a fost invitat, cine i-a platit cui si cine a invitat pe cine? Bineinteles si aceste intrebari isi au rostul lor, dar peste 2 zile se deschide targul de carte, nu te apuci acum sa faci ordine in delegatia care va participa la acest eveniment! Si nici macar nu se pun aceste intrebari pentru ca i-ar pasa cuiva foarte mult de corectitudine (daca era cazul, s-ar fi discutat aceste probleme pana acum) ci este vorba pur si simplu de a se plati niste polite, mai mult politice decat literare.  A ajuns pana si Roberta Anastase, o parvenita agramata  si tupeista, sa-si dea cu parerea in presa despre povestea asta; in curand o sa-l auzim si pe Becali (daca nu cumva si-a si exprimat parerea!), eventual pe tzatza Mitza de la ICR  suparata foc ca nu au luat-o si pe ea la Paris si l-au luat pe nea Ghitza!
Pe urma toti se mira in cor si sunt jigniti pana in varful degetelor ca romanii sunt considerati coada Europei, inclusiv in privinta  comportamentului si bunului  simt.

Inca o data, gasesc incredibil  comportamentul  de mahala vis-a-vis de acest eveniment literar foarte important. Mai ramane sa vedem niste imagini de la "Salon du Livre" cu cativa romani  mancand seminte......

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scandal-romanesc-la-paris-roberta-anastase-vina-lui-andrei-marga-este-ca-nu-demisioneaza-296633.html

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14453987-scandalul-romanesc-salonul-carte-paris-nici-premierul-ponta-nu-vrea-mai-mearga-rfi.htm


19/03/2013

"Salon du livre"    22-25 mars 2013

Lieu:  Paris Expo  Porte de Versailles

" La Roumanie se livre" 

""Pour sa 33e édition, le Salon du livre met à l’honneur les lettres roumaines : les visiteurs du Salon viendront à la rencontre d’une délégation prestigieuse de 27 auteurs. L'occasion pour le public de mieux connaître une littérature qui ne pourra que l'étonner par sa créativité et sa diversité, et le toucher par la justesse de son ton et le mordant de son regard sur la société roumaine.

Parmi les 27 auteurs invités où se mêleront toutes les générations de la littéraire roumaine, et où tous les genres seront représentés – du roman à la bande dessinée en passant par la poésie, le théâtre et l'essai – les visiteurs du Salon pourront rencontrer par exemple un écrivain actuellement considéré comme un possible candidat au Prix Nobel de Littérature, mais aussi la détentrice du Prix du Courrier international 2010.

Seront également présents un auteur au rayonnement international considéré comme un des plus grands écrivains du xxe siècle et récompensé par le Prix Médicis étranger 2006, ou encore un sénateur roumain, ancien ministre de l'Économie et des Finances, sans oublier un prêtre éditeur vivant dans un monastère, un conducteur de bus, un homme de cinéma particulièrement remarqué au Festival de Cannes 2010, et bien d'autres encore...
 

Découvrez ci-dessous la liste des auteurs invités au Salon du Livre :

Mme Gabriela Adameşteanu Roman
M. Radu Aldulescu Roman
M. Savatie Baştovoi Roman
M. Mircea Cărtărescu Roman
M. Petru Cimpoeşu Roman
Mme Florina Iliş Roman
M. Dan Lungu Roman
M. Norman Manea Roman
M. Marius Daniel Popescu Roman
M. Răzvan Rădulescu Roman
Mme Adina Rosetti Roman
M. Bogdan Suceava Roman
M. Lucian Dan Teodorovici Roman
M. Dumitru Tsepeneag Roman
M. Eugen Uricaru Roman
M. Varujan Vosganian Roman
Mme Ana Blandiana Poésie
Mme Doina Ioanid Poésie
Mme Nicoleta Esinencu Théâtre
Mme Alina Nelega Théâtre
M. Matei Vişniec Théâtre et Roman
M. Lucian Boia Essai
M. Gabriel Liiceanu Essai
M. Andrei Oişteanu Essai
M. Andrei Pleşu Essai
Mme Ileana Surducan Bande dessinée
M. Tamba Bande dessinée   


Si cateva cancan-uri  mioritice ( nu se putea altfel, in anul in care Romania este tara invitata la acest salon international de carte):

vendredi 22 mars 2013

Ziua Internationala a Poeziei

21 Martie - Ziua Internationala a Poeziei

"Data de 21 martie este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept “Ziua internațională a poeziei”, ca o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, “Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor." wikipedia

Mie îmi place foarte mult poemul lui Omar Khayyam – "Traieste-ti clipa!".

"Viata se grăbeşte, rapidă caravană.
Opreşte-te şi-ncearcă să-ţi faci intensă clipa.
Nu mă-ntrista şi astăzi, făptură diafană,
Mai toarnă-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa…

Bea vin! în el găsi-vei Viata-fără-moarte.
Pierduta tinereţe din nou ţi-o va reda,
Divinul timp al rozei şi-al inimii curate!
Traieste-ti clipa dată! Caci clipa-i viata ta!

Grăbite ca şi apa şi repezi ca un vânt
Ce-aleargă prin pustiuri, fug zilele-mi puţine.
Şi totuşi douâ zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri şi ziua care-o să vină maine.

Nu depăşi prezentul cu gândul! Ştii tu oare
Măcar dac-ai să termini cuvântul început?
Mâini poate deja fi-vom asemeni celor care
De şaptezeci de veacuri în neant au dispărut.

În parfumatul prier, când – beată de iubire -
Tu îmi întinzi paharul, eu uit ziua de maine.
De m-aş gândi atuncea la rai şi mântuire,
N-aş preţui, iubito, mai mult decât un câine.

Se-ntoarce anotimpul suav al tinereţii.
Mi-e dor de vinu-acesta în care înfloresc
Surâsurile toate. Chiar aspru-l preţuiesc.
 Nu mă certaţi. E aspru, căci, are gustul vietii.

Nu caut nici minciună nici adevăr viclean.
Dar veşnic s-în cătarea de vin trandafiriu.
Mi-e părul alb, prieteni. Am şaptezeci de ani.
Vreau să mă bucur astăzi. Mâini – poate-i prea târziu.

Culege din viata tot ce-i surâs şi floare.
Serbează orice clipa! la cupa cea mai mare!
Alah nu ţine seama de vicii sau virtuţi.
Nu numără mătănii, nici ochii ce-i săruti.

Priveşte-n jur: durerea cu mii şi mii de feţe.
Cei dragi sunt morţi. Eşti singur cu palida tristeţe.
Ridică însă fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp să-l plângi.

Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
“Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii!”
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Şi noaptea vraja sfântă a clarului de lună?

Nimic nu mai m-atrage. Dă-mi vin! lar astă seară
Cea mai frumoasă roză din lume-i gura ta.
Dă-mi vin! Să strălucească aprins la fel ca ea!
Căinţa mea să fie ca bucla ta, uşoară…

Noi nu vom şti vreodată ce ne aşteaptă maine.
Tu bucură-te astăzi! Atâta îţi rămâne.
la cupa şi te-aşează sub luna de cleştar,
Căci maine poate luna te va căta-n zadar.

Ce ruşinos e timpul celui gândind amar
Că-n lume afli zilnic în loc de îngeri, râme.
Ci tu în cânt de harfă bea vin dintr-un cleştar,
Căci poate maine cleştarul o piatră-o să-l sfărâme.

Fă-ţi rost de vin şi-o fată cu chip de heruvim,
- dacă heruvi există. De Rai grijă să n-ai,
căci în afara dragei şi-a cupei – ce alt Rai
mai dulce-i, – dacă este ceva ce Rai numim.

Pe drumul spre iubire cădea-vom în curând.
Nepăsător destinul ne va călca-n picioare.
Ridică-te copilă – o, cupă vrăjitoare!
Dă-mi buzele aprinse cât încă nu-s pământ!

Nădejdi nesăbuite mi-au risipit, iubito,
În vânt mulţi ani din viata. Dar timpul ce-mi rămâne
Din plin de-acum trăi-l-voi. Vreau prin intensul maine
S-ajung din urmă viata pe care n-am trăit-o.

Vreau doar o cupă plină, o pâine de jumate
Şi-o carte de poeme. Şi dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, – mai fericit ca mine
Nici un sultan nu este cu-o sută de palate.

În zori într-o tavernă s-a auzit un glas:
“O, voi nebuni de viata! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnaţi-l iar în cupe, ‘nainte ca destinul
Cu lacrime să umple paharu-acestui ceas!”

Nu mai cârti, nu geme – durerea mea! Tăcere!
Îţi voi găsi balsamul ce vindecă şi minte!
Vreau să-mi revăd iubita, cât inima o cere.
Vreau să trăiesc! Căci morţii nu-şi mai aduc aminte.

Nu-ţi răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoieşte zilnic a desfătării carte.
Bea vin şi poartă-ţi paşii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ţi-e drumul de la surâs la moarte.

Sfârşit e Ramazanul! O, inimi vestejite!
Se-ntoarce bucuria! Vor vinde iar surâsuri
Cei care poartă vinul – neguţători de visuri.
Redaţi-mă vietii, chemări ale iubitei!

În loc s-o faci să cânte cu fiece zvâcnire,
Tu inima ţi-ai pus-o în lanţuri de mâhnire…
lar mintea ta şi chipul ţi le-ai îndoliat.
- Mă tot uimesc într-una: “Ce ignorant ciudat!”

Priveşte! Trandafirul se leagănă în vânt.
Ce pătimaş îi cântă de sus privighetoarea!
Bea! Ca să uiţi că vântul va scutura azi floarea
Şi va lua cu dânsul fermecătorul cânt…

Ce-i înţelept? Să-ţi bucuri cămările fiinţei
Având în mână o cupă. Ce-a fost şi ce-i de faţă
Să nu te mai frământe. Fă-ţi dintr-o clipa-o viata
Şi sufletul sloboade-l din temniţele minţii.

Nimic n-au să te-nveţe savanţii. Dar alintul
Suav al unor gene o să te instruiască
Ce este fericirea. Preschimbă-n vin argintul,
Căci ţărna e grăbită ca sâ te găzduiascâ.

S-au desfăcut în juru-mi, aprinşi iar trandafirii.
Desfă-ţi şi tu simţirea în bucuria firii.
C-un înger blond alături, ia cupa şi-o deşartă,
Căci îngerul cel negru al morţii-aşteaptă-n poartă."

Va doresc o primavara frumoasa!

@Elise
 

jeudi 14 mars 2013

Unde a disparut " domnul Trandafir"? Poveste trista de iarna...

 Addenda: un gest  care nu-l ajuta cu nimic pe Stefan, dar care e preferabil indiferentei si uitarii.

"Un preot din Paris ii cere iertare lui Stefanel, copilul mort la Focuri"

 "Recidivam in neputinta noastra de a iubi si de a vedea pe acesti micuti, atat de dragi lui Hristos, suferind asprimea si povara de nepurtat a indiferentei noastre…

Am fost atinsi poate multi dintre noi, pana in adancul sufletelor noastre, la varsta la care stiam sa ascultam cu suflet curat si limpede de copil, de povestea fetitei cu chibriturile. Este vorba de acea fetita saraca, trimisa de tatal sau sa colinde strazile si sa aduca bani din vanzarea de chibrituri trecatorilor de pe strada. In noaptea de Anul Nou frigul o copleseste. Nu mai avea pe nimeni pe lume caruia sa-i pese de ea. Se aseaza intr-un colt de strada si aprinde chibrituri, unul cate unul. Cu toate ca-si stranse piciorusele sub dansa, frigul o patrundea din ce in ce mai mult. Dar nu-i venea sa se duca acasa! Daca ar fi adus inapoi toate chibriturile, si niciun banut, tatal ei ar fi batut-o strasnic pentru asta. Si-apoi, ce, acasa la ea nu era la fel de frig? Ai ei locuiau sub un acoperis prin care vantul sufla in voie, cu toate ca-i fusesera astupate crapaturile cele mari cu paie si cu zdrente, in repetate randuri. Manutele fetei erau aproape inghetate de frig. „Un chibrit aprins le-ar putea face bine”, gandi micuta. Ah, daca ar indrazni sa scoata unul, numai unul, din cutie, sa-l zgarie de zid si sa-si incalzeasca degetelele ! Fetita iese din aceasta lume de durere, de lipsa de iubire, indreptandu-se catrebratele iubitoare ale bunicii sale : niciodata bunica ei nu fusese atat de frumoasa ori de mare! Ea se apropie de fetita si-o imbratisa. Apoi, tinandu-se strans una de cealalta, zburara impreuna, vesele, in stralucirea aceea de sus. Acolo unde nu mai era nici frig, nici foame, nici griji. Acolo unde era doar Dumnezeu

Ma veti intreba cine este Stefanel. Stefanel avea numai 10 anisori cand a murit la sfarsitul lunii ianuarie. Ziua in care s-a aciuat in rapa din apropierea casei din Focuri a fost la fel ca celelalte zile din viata lui: plina de violente fizice si verbale. Mama ii murise in urma cu un an, iar tatal alcoolic il batea frecvent pentru motive numai de el stiute. A plecat spre scoala la ora amiezii, numai ca ajuns acolo a avut parte de alt soc. Invatatoarea […] i-a reprosat ca miroase urat si l-a dat afara de la ore. Nu era prima data cand se intampla asa ceva numai ca in ziua respectiva afara era un frig de crapau pietrele. Acasa nu putea merge, tatal tinea neaparat ca fiul sa stea la scoala pentru ca doar asa putea sa incaseze alocatia pe care o dadea pe bautura la barurile din sat. Stia ca daca ajunge prea devreme acasa il asteapta alta bataie, asa ca a stat in curtea scolii cateva ore. In drum spre casa a facut rost si de o sticla de spirt medicinal si cum inca nu se facuse ora la care ar fi trebuit sa ajunga de la scoala s-a ascuns intr-o rapa. Nu a mai iesit de acolo, a baut spirtul ca sa se incalzeasca, a adormit si a murit inghetat de frig. […] Abia dupa ce politistii au reconstituit din declaratiile elevilor ce s-a intamplat in acea zi de 24 ianuarie la scoala invatatoarea a recunoscut ca l-a alungat in frig ca pe un caine. Mai mult, aceasta stia si ca elevul a stat ore in sir in curtea scolii, iar bataile pe care le primea acasa erau cunoscute de toata scoala. Nu a impiedicat-o insa sa il trateze la fel, colegii de clasa povestind cum Stefanel fusese batut in repetate randuri.

Stefanel, nu am apucat sa te cunosc aici, dar intru Domnul te iubesc. Te rog, Doamne, primeste aceasta putina rugaciune, aceasta infima marturie de afectiune intru Tine pentru robul tau Stefanel! Stiu ca indiferenta noastra este ucigatoare de copilarie si de inocenta! Stefanel, te rog, iarta-ne pentru aceea ca in lumea aceasta nu am stiut sa-ti marturisim nimic din ce ne invata Hristos, macar noi cei ce ne numim cu numele Lui! Pentru ca uitam sa fim mama, tata, frate, vecin, pentru ca uitam sa fim oameni! Fetita cu chibriturile, iata, nu ne-a invatat din pacate nimic. Recidivam in neputinta noastra de a iubi si de a vedea pe acesti micuti, atat de dragi lui Hristos, suferind asprimea si povara de nepurtat a indiferentei noastre… Iarta-ne, Stefanel. Si cati or mai fi ca tine pe care nu avem inca ochi sa ii vedem si inimi sa ii simtim. Mai avem o mangaiere ca te putem pomeni la dumnezeiasca liturghie, acolo unde, intru Dumnezeu, cer si pamant se impaca, ostoindu-se durerile si ranile omului celui ranit cu tot pacatul. Sa dea Domnul sa te pomenim cat de multi. Dar si sa deschidem ochii sufletului mari, mari, catre toti acei Stefanel care asteapta sa le ocrotim copilaria si sa le-o facem fericita intru Hristos!"

 preotul R.Ionescu, paroh al parohiei ortodoxe romane "Sfanta Parascheva - Sfanta Genoveva" din Paris

 ***************************************************************************


 03/03/2013
 Scoala Romaniei rurale  la aproape 6 ani de la intrarea in UE

Ianuarie 2013, un sat iesean, o familie monoparentala: mama decedata de un an, 10 copii, 9 dintre ei ajunsi intr-un centru de plasament, Stefan,  10 ani,  ramas cu tatal alcoolic in urma deciziei instantei de judecata.
Acasa, educatia se facea cu palma si pumnul, eventual cureaua, la scoala pustiul era cel care "deranja colegii si putea", dixit invatatoarea, asa ca de multe ori era dat afara din clasa.
Sfarsit de ianuarie geros, o zi ca oricare alta pentru Stefan. Mi-l imaginez usor: un baietel considerat obraznic si poate chiar rautacios de catre cei din jur, cel care nu se concentra la ore si pe care ceilalti il ocoleau sau poate chiar radeau de el pentru ca mirosea urat. Normal: cine sa se ocupe de el, cand cotidianul sau era alcoolismul tatalui, mizeria, poate chiar foamea, stiind ca pana si alocatia lui ajungea in barurile satului? Era rautacios poate, si nu avea prieteni la scoala, dar e de inteles:  viata grea te inraieste, umilintele zilnice te fac egoist, indiferenta celorlalti o privesti ca pe o palma, mai dureroasa decat orice alta lovitura.
Toata lumea a inchis ochii, vecinii, invatatoarea, colegii, parintii colegilor. Si a venit acea zi de sfarsit de ianuarie in care Stefan a disparut, dupa ce fusese dat afara din clasa pe motive de "mirosuri grele".  A fost cautat o saptamana si l-au gasit intr-o rapa, fara viata, inghetat  si mirosind inca a alcool. Alcool medicinal, mai precis. 
Lucrurile nu sunt clare, nu se stie cu exactitate ce a fost in mintea baietelului: teama de bataie stiind ca tatal il trimitea la scoala ca sa nu piarda alocatia, disperarea de a fi inca o data dat afara si privit ca oaia neagra a clasei, rusinea, ura, cine stie ce a fost in mintea unui copil de 10 ani atat de traumatizat?
Si invatatoarea in toata aceasta istorie? Cum poti sa dai afara, in plina iarna, un copil pentru un asemenea motiv, stiind in ce conditii traieste, cunoscandu-i drama?  Nimeni nu i-ar cere sa-l ia la ea acasa si sa-l spele, dar cum poti sa intorci spatele unui asemenea copil, ba mai mult, sa-l infunzi si mai tare in mocirla in care traia?
Si uite asa, din Stefan a ramas doar o amintire, un mormant intr-un sat amarat din nordul Moldovei si multe intrebari la care, deocamdata, nimeni nu doreste a gasi raspunsuri.
--------------------------------------------------
 Trista istorie...!
A propos de mirosuri grele si de banda lui Moebius.

http://www.francetvinfo.fr/une-famille-chassee-du-musee-d-orsay-pour-mauvaises-odeurs_213733.html

Same shit, different jacket...



Milasan
---------------------------------------------------


Deci, unde a disparut "domnul Trandafir"?

mercredi 13 mars 2013

UE, FN, Schengen, referendum si cateva photos mioritice....

In aceeasi nota ca ultimele articole publicate la aceasta rubrica:

Hotnews, 13/03/2013

"Peste 100 000 de britanici au semnat, pana in prezent,  o petitie impotriva masurii de ridicare a restrictiilor de pe piata muncii pentru romani si bulgari"


06/03/2013

Dupa ultimele stiri, declaratii, explozii jurnalistice si amenintari,  privind intrarea Romaniei in spatiul Schengen  se poate spune: "l'affaire est cuite".
Toata lumea cunoaste  motivele acestui refuz al celorlalte state: instabilitatea politica si mai ales coruptia omniprezenta in societatea romaneasca.  Ca un argument forte (trist si haios in acelasi timp, pentru cine mai poate rade) astazi au aparut in presa romaneasca doua fotografii emblematice pentru  toleranta responsabilillor fata de nerespectarea  legilor, fotografii intitulate : "De ce nu intram in Schengen".
Prima reprezinta o scena dintr-o piata romaneasca in care se vinde, cu politistul alaturi, tigari de  contrabanda  trecute prin vama din Ucraina sau Serbia, a doua ne arata inca o data palatele cu "turnulete si brizbrizuri" ale  celor care fac bani in occident (si nimeni nu-i intreaba nimic de provenienta acestor bani).





Photos: ziarul Gandul, editia din 6 martie 2013.





Printre titlurile politice ale weekend-ului:

Le Monde
"Marine Le Pen demande à Hollande un referendum sur la sortie de l'Union Européenne"

Nimic nou, nu este prima oara si in mod sigur nici ultima cand  se cere insistent acest referendum de catre cei din FN. 
Mai interesant decat articolul in sine  mi s-au parut cateva comentarii pe care vi le propun:


""Lol ! 03/03/2013 - 16h09
Les voisins sont déjà là et continuent d'affluer. Avec l'extension de l'espace Schengen à la Bulgarie et la Roumanie, les autres vont arriver. Votre Etat-providence n'y résistera pas. Selon contribuables associés l'immigration coûte déjà 17 milliards à la France. Bonne chance pour le futur. Les expatriés vous enverront des colis alimentaires.""


""TH 03/03/2013 - 16h16
Vous ne connaissez sans doute pas la Roumanie : le désir d'émigration y dépasse les 80% - sondage fait il y a un an. Les Roumains vivent la crise et le désespoir. L'Europe de l'Ouest est un eldorado. 'Nous gagnons plus en faisant vos poubelles que chez nous" disait un Rom. Beaucoup de Roumains viendront tenter leur chance. L'immigration n'est pas un problème... sauf pour un Etat-providence ! Pour un Etat qui distribue les allocations, offre des services gratuits, c'est la ruine assurée.""
 

Va mai amintiti poate in ce consta marea majoritate a interventiilor de pe filiera? 
" Cum pot sa obtin carte de sejur, loc de munca la negru, alb sau roz, alocatie pentru copil, alocatie pentru nastere, ajutor pentru locuinta, ajutor pantru pisica, mama care n-a muncit o zi in Franta sau cumnatul care vine luna viitoare la Paris, asigurare medicala etc, etc, etc ?" 
Bineinteles ca situatia este gri-albastra spre neagra in Romania, saracia chiar ucide (ati citit , sper, articolul despre decesul baietelui dat afara din clasa de invatatoare pentru ca "putzea")..... Este o solutie  emigrarea in masa? Orice tara are nevoie, la un moment dat, sa se reconstruiasca, nu numai economic dar si social, moral. Este trist cand citim asemenea comentarii despre romani si Romania, dar putem nega realitatea? Putem sa-i condamnam pe englezi sau francezi si sa-i consideram egoisti pentru ca nu (mai) vor sa plateasca pentru altii?  Va avea loc aceasta emigrare in masa de care s-a vorbit  ( cu teama si indignare)  in Marea Britanie, in Germania si acum in Franta?
In acelasi timp, nu e si mai trist si ingrijorator ca Marine Le Pen este pe locul doi in topul celor mai populare femei politiciene din Franta?


PS  Ca sa facem haz de necaz, cateva  poze  elocvente  si elocvent intitulate:
"Motivele adevarate pentru care nu suntem primiti in Schengen".
Multumiri aceluiasi vechi prieten, sa-i spunem Mister B, pentru pozele trimise.









lundi 11 mars 2013

Studii, intre libera circulatie si obligatie...

Una din stirile zilei  care genereaza comentarii si  multe intrebari  vine din Ungaria:

"Studentii din Ungaria care studiaza pe locuri bugetate de stat trebuie sa semneze, dupa admitere, un contract prin care se obliga sa lucreze in tara un numar de ani dublu fata de cel al studiilor. Daca decid sa se angajeze in alta tara, trebuie sa restituie statului banii pentru toti anii de studii. Prevederile fac parte din legea educatiei care a intrat in vigoare in 2011, iar astazi Parlamentul Ungariei a votat introducerea acestui articol si in Constitutie."

E bine, e rau, e corect,  e nedrept, e o schimbare adaptata realitatilor tarii respective?
Daca s-ar aplica si la noi, care ar fi efectul? 


"Ungaria: Studentii de pe locurile bugetate - obligati prin Constitutie sa ramana in tara sa lucreze un numar dublu de ani fata de perioada scolarizarii. Care sunt argumentele guvernului"

 PS Si pentru ca  in stirea de mai sus e vorba, printre altele  de angajare, cum arata un anunt pentru un post de secretara:



"In anunțul de angajare, Boerescu Mihai Mihnea își dorește să angajeze la negru o secretară care nu are copii, nu "năpârlește abundent", nu vine la serviciu cu tocuri, fuste, oje și decolteuri și care își dorește o viață socială de noapte. "

"Anunt de angajare"

dimanche 10 mars 2013

De la scoala franceza "proasta" la muncitorul francez "lenes"...

Scoala e proasta, francezii sunt nationalisti, muncitorii sunt lenesi, bate vantul des  si RER -urile sunt mereu in intarziere, la fel si trenurile.  DAR, se sta mult, se munceste putin,  intr-un cuvant trai pe vatrai in Hexagon, de aceea probabil se ingramadeste lumea  in Franta: sa prinda un loc caldut unde nu face nimic si salariul merge.
Eu le  recomand calduros  si Statele Unite, unde patronii sunt super simpatici (ca Mr. Taylor), scoala e gratuita si extraordinara (de la gradinita la universitate), sistemul medical e facut pentru pacient  si numai pentru pacient si mancarea e excelenta ( VV ne poate confirma, daca e pe fir.....alooo VV, se aude?).


"Francezii au devenit lenesi din cauza invatamantului fara valoare"

  HotNews

"Principalul vinovat de apatia fortei de munca franceze este sistemul de educatie fara valoare din Franta, sustine pagina electronica "The Daily Beast", intr-un articol ce are ca punct de plecare recentul schimb de replici acide dintre presedintele-director general al producatorului american de anvelope Titan International, Maurice Taylor, si ministrul francez al redresarii productiei, Arnaud Montebourg. Taylor a starnit scandal in Hexagon dupa ce afirma intr-o scrisoare facuta publica ca angajatii de la uzina Goodyear din Amiens sunt "asa-zisi muncitori" care lucreaza "doar trei ore pe zi". Ministrul francez i-a raspuns denuntand afirmatii "extremiste" si "insultatoare", insa Taylor i-a replicat ca "extremist este guvernul vostru", acuzand "nebunia sindicatelor comuniste"."

lundi 4 mars 2013

Vacances insolites 2

La cererea unanima a cuiva (nu spui cine, persoana importanta), deschiz volumul 2 din cartea de voiaje cu o calatorie prin tara lu' Hollande Voda (recte Hollandia)

 Maastricht
Podul vechi peste Maas (alias Meuse)
  Statuia lui d'Artagnan
 Sarbatoare populara



Haga (Den Haag)

Binnenhof

Utrecht
Case "la canal"
 Terasa "la canal"
 Domul

Amsterdam

Museu atipic?


Hotel atipic?

Gara centrala
 Ambarcatiune specifica

Arnhem




Si, cum resedinta a fost la Maastricht, sa dam "cuvantul" unui "guru" local 


popellos ®


Musées atypiques




Musée gourmand des légumes oubliés (agriculture biologique)



Nu, nu este o publicitate la legume bio ci o invitatie la muzeu, " Musée gourmande des legumes oubliés" ( Sadirac, Gironde).

Din regiunea pariziana  pana in Patagonia,  din Quebec in India, nenumarate sunt muzeele insolite.


Astazi (05/03/2013) la sugestia calatorului neobosit @popellos, ne oprim in Olanda, la Amsterdam:

 Le Musée du sac à main  "Hendrikje":
 



Le musée du sac à main Hendrikje d'Amsterdam




 Le Musée de la torture:

Le musée de la torture d'Amsterdam




Beraut, Gers: "Musée d'art naif, marginale et populaire"

(Im a) MAN - Musée d'Art Naïf, marginal et populaire 







Pulacayo, Bolivie: "La fille fantome-Désert d'Uyuni" ( 4300 m altitude)

La ville fantôme de Pulacayo - Désert d'Uyuni

Musée du crime de Washington  "Crime and punishment"


Musée du crime de Washington




Caen, Normandie: Le Musée-jardin de Luna-Rossa

Le Musée-jardin de La Luna Rossa