Intrebarea saptamanii: De ce are Romania mai multe biserici decat scoli si spitale?

Pornind de la un articol aparut astazi in jurnalul "Romania Libera"

"PARADOX. Avem de două ori mai multe biserici decât şcoli şi spitale" 

propun o discutie pe aceasta tema. Cateva date: din articolul mai sus mentionat, aflam ca in 1989, in Romania existau aproximativ 28 000 de unitati
de invatamant, de la gradinite pana la universitati, in 2010 numarul acestora ajunge la 7.497.  Tot in aceasta perioada de 20 de ani, aflam ca s-au construit 4000 de biserici, iar in sistemul sanitar  numarul de paturi in spital a inregistrat o scadere  dramatica, de la 207.000 la  137.984.  Bineinteles, trebuie tinut cont si de scaderea populatiei ( in ciuda cifrelor prezentate la referendumul de asta vara, in mod sigur  populatia tarii a scazut cu cateva milioane de locuitori), de asemenea, nu trebuie uitate bisericile care au fost demolate in perioada comunista, dar realitatea este aceasta: in tara sunt mai multe biserici decat scoli si spitale! 
Si totusi, cei care  cunosc cat de cat realitatile din tara, nivelul in continua scadere al educatiei, nivelul slab al absolventilor de liceu care devin absolventi de facultate ( cu o usurinta fantastica!), cei ce  au avut de-a face cu sistemul medical romanesc ( cine nu a avut de-a face, de altfel!), nu numai  slab finantat dar si prost gestionat si aproape dezumanizat,  nu pot sa nu (se) intrebe: de ce are mai multa nevoie o societate sanatoasa? De 200 de  noi biserici aparute in fiecare an sau de scoli unde sa poata ajunge usor aproape orice copil, de absolventi bine pregatiti, de un sistem medical care sa respecte oamenii si nu de unul care parca iti face o favoare ca te accepta ca pacient?  In locul celor 200 de biserici, nu se puteau construi doar 50 si pe langa ele un orfelinat, o casa de batrani sau o cantina sociala?  De ce trebuie sa existe "Reteaua citostaticelor"  cand sunt bani pentru a construi o biserica la mai putin de doua zile?
Nu doresc sa neg sau sa diminuez  rolul religiei in viata oamenilor, fiecare este liber sa creada in ce si cine doreste. Dar cred ca ar trebui sa existe anumite prioritati mai ales intr-o societate ca cea romaneasca, societate care are atata nevoie de reconstructie. Numai ca aceasta reconstructie nu se face doar rugandu-te ci si actionand.
Si oamenii in toata aceasta poveste? De ce un om doneaza mai usor pentru constructia unei biserici decat pentru constructia unei scoli sau a unui spital, pentru salvarea unei vieti?